Nu demult, canalul de televiziune britanic Channel 4 a realizat un reportaj despre imigranţii din România care trăiesc în Marea Britanie. Cu toate că documentarul se baza pe fapte şi pe jurnalism corect, reportajul a fost aspru criticat de înalţi demnitari români, inclusiv ambasadorul României în Marea Britanie şi prim-ministrul României, Victor Ponta. Pe lângă aceasta, români furioşi au protestat în faţa clădirii Channel 4, solicitând încetarea discriminării.

 

           Pe mine personal m-a stupefiat această atât de pronunţată lipsă a simţului autocritic al societăţii româneşti.  Din acest motiv aş dori să Vă împărtăşesc din experienţa mea în legătură cu felul în care se poartă societatea românească faţă de cetăţenii europeni care trăiesc în România. Am locuit şi am lucrat în România timp de doi ani. Spre deosebire de concetăţenii mei olandezi, am primit cu bucurie vestea aderării României la Uniunea Europeană în 2007, fiindcă am contat pe faptul că România se transformă într-un stat de drept, unde pot trăi şi munci într-un mod demn de un cetăţean european, cu respectarea drepturilor mele europene.

 

           În Olanda am lucrat anterior ca traducător şi interpret maghiar-olandez, însă continuarea acestei activităţi în România a devenit extrem de problematică. Asta pentru că în timp ce îmi exercitam profesia, încercând să acţionez ca interpret pentru un jurnalist olandez cu care încheiasem contract în acest scop, la Poliţia Locală din Târgu Mureş am fost pus într-o situaţie foarte neplăcută. Jurnalistul olandez în cauză m-a angajat ca interpret fiindcă nu a găsit pe nimeni la Poliţia Locală care să fi putut răspunde în engleză, germană sau franceză la întrebările sale.  Astfel, ştiind că în baza legii administraţiei publice locale, în Târgu Mureş limba maghiară poate fi utilizată ca limbă oficială, m-a însărcinat pe mine să-i traduc din maghiară în olandeză. Însă poliţia locală nu numai că nu ne-a ajutat, ci pe mine m-au pus în cătuşe, m-au dus într-o încăpere în care au făcut întuneric şi m-au bătut. După toate aparenţele poliţiştii au crezut că sunt localnic.

 

           Mi-au verificat identitatea abia după aplicarea bătăii. În momentul în care mi-am predat actul de identitate olandez, poliţistul m-a întrebat enervat, cum se poate ca un olandez să vorbească aşa bine ungureşte. Ulterior am relatat cele întâmplate cu lux de amănunte domnului ambasador al Olandei. Apoi am depus plângere oficială şi am înaintat plângere penală. Procesul este încă în curs, însă comportamentul rasist şi ilegal al poliţiei locale din Târgu Mureş (procese-verbale întocmite ulterior, mărturii mincinoase) a fost prezentat şi în presa din Olanda.

 

           În satul în care trăiesc (Tordaszentlászló, denumirea în română: Săvădisla), legea administraţiei publice locale nu este respectată, hotărârile consiliului local şi informaţiile către cetăţeni se întocmesc exclusiv în limba română, deşi conform legii, ar fi obligatorie publicarea acestora şi în limba maghiară. Am adresat cererea de a mi se asigura un curs de limba română, pentru a putea fi informat despre hotărârile primăriei, însă nu am primit răspuns. Având în vedere că nu am putut accepta această situaţie, am depus o plângere la Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din Bucureşti. Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că sunt victimă a discriminării, dar nu s-a întâmplat nimic, nu s-a schimbat nimic.

 

 

           În România, autorităţile nu numai că sunt corupte şi incompetente, dar în acelaşi timp încearcă să împiedice activitatea organizaţiilor caritabile/civile. În Olanda există o organizaţie care, ajută viaţa romilor din România din banii contribuabililor olandezi, construieşte case, finanţează educaţia şi îngrijirea medicală a acestora. Nu este revoltător faptul că este nevoie de banii contribuabililor olandezi pentru a rezolva problemele pe care administraţia publică din România sau statul român nu sunt capabili să le rezolve?

 

           O altă organizaţie civilă, a cărei preşedinte sunt, a câştigat un proces în problema indicatoarelor de la intrarea în Cluj. Conducerea municipiului a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a obţine anularea sentinţei. Această intoleranţă faţă de minorităţile naţionale autonome este fără precedent în Uniunea Europeană, gândiţi-vă numai la frizonii din Olanda sau la galezii din Marea Britanie. Prin acest comportament România trădează Uniunea Europeană şi valorile acesteia, din moment de la aderare România a promis pace şi stabilitate etnică.

 

           În paralel cu această situaţie, numărul infracţiunilor comise de români în Olanda este în continuă creştere, imaginea României fiind şi din acest motiv extrem de negativă. Companiile de asigurare şi băncile sunt foarte circumspecţi cu privire la cazurile din România, toate transferurile bancare către România sunt verificate de mai multe ori. În faţa magazinelor te întâmpină cerşetori din România, iar închisorile din Olanda sunt pline de infractori români. Oare câţi infractori din Olanda se găsesc în închisorile din România?

 

           Migraţia este în mod evident unilaterală, oamenii emigrează din România. România categoric nu este o ţintă a imigrării pentru europeni. În Olanda trăiesc aproape 30.000 de români, iar în România de-abia găseşti vreo 1000 de olandezi, raportul este de 30 la 1. Acest raport este probabil asemănător sau chiar mai mare în cazul germanilor, francezilor sau englezilor.

 

           Cauzele acestei stări de fapt sunt calitatea proastă a administraţiei publice, corupţia din justiţie, degringolada din sistemul de sănătate, infrastructura proastă, toate fiind cu mult sub standardele europene. Drepturile cetăţenilor europeni există doar pe hârtie, în practică ele lipsesc cu desăvârşire. Toate acestea datorită corupţiei, şovinismului, urii interetnice, naţionalismului şi instabilităţii politice.  România este o ţară ultracentralizată şi coruptă.

 

           Membrii minorităţii maghiare şi rome nu sunt reprezentaţi în mod proporţional în administraţia publică (apartheid), iar comunităţile germane şi evreieşti din Transilvania au dispărut în timpul dictaturii lui Ceauşescu. Acel tip de corectitudine politică în care sunt educaţi de mici vest-europenii este cu totul necunoscut în România. Consiliul European, ferm opus rasismului şi intoleranţei, a întocmit un raport despre adolescenta româncă pe nume Sabina care a refuzat să-şi dea jos bentiţa tricoloră la şcoală. Povestea a fost discutată pe larg în presa românească, Sabina fiind practic declarată eroină naţională după ce declarase că îi urăşte pe maghiari.

 

           În opinia mea, nici ambasadorul României la Londra, nici prim-ministrul României nu are vreo bază morală să protesteze împotriva discriminării românilor din Marea Britanie. Ar trebuie să se uite în propria ogradă, între cetăţenii proprii, înainte să-i mustreze pe britanici pentru discriminare.

 

 

Drs. G. Landman

 

Cetăţean european

Traducător autorizat în limbile olandeză-maghiară la poliţia din Olanda, antreprenor şi consultant, preşedintele Fundaţiei European Language Rights, locuitor al Săvădislei

1  Românii protestează împotriva discriminării în Marea Britanie, stat membru UE.

2  Agresiune şi rasism din partea autorităţilor.  Poliţia a falsificat un proces-verbal. Procesul-verbal a fost semnat de un martor pe care nu l-am văzut niciodată. Sursă: www.politialocala.eu

3. la un procent de 52% din populaţie de naţionalitate maghiară, drepturile lingvistice nu sunt respectate la Săvădisla, adică sunt discriminaţi cetăţeni europeni. Sursă: www.tordaszentlaszlo.eu;

4.  Naţionalişti români protestează împotriva anexării Transnistriei într-un oraş în care din 1996 încoace nu sunt respectate drepturile lingvistice, nici măcar cele simbolice. România şi-a asumat faţă de NATO obligaţia de a respecta prevederile Acordului-cadru de la Strasbourg. 5  Xenofobie, şovinism şi ură interetnică – contribuţia României la visul european. Sursă:  www.visitcluj.eu;

6.  Primarul Clujului a făcut tot ce i-a stat în putinţă ca un indicator multilingv confecţionat gratuit din banii contribuabililor olandezi să nu fie expus, indicator care, în plus, este obligatoriu în temeiul legilor din România. Sursă: www.language-rights.eu

7.  Români din Olanda care nu cunosc altă limbă îşi pot exercita liber drepturile de cetăţeni europeni. Pentru românii absolvenţi de facultate este absolut normal că în Olanda toate autorităţile pot comunica în limba engleză

8  Ştiri despre infracţiuni comise de români în Olanda apar zilnic. Limba română este mai des utilizată în proceduri penale decât limba frizonă, limbă oficială în Olanda.  ( 2013 5810 suspect Romana sursă  www.cbs.nl )

9. România nu a fost admisă în zona Schengen din 2011 şi până acum, România ar dori să fie membru de rang egal al UE şi ar dori să facă parte din zona Schengen, însă îi supune la discriminare pe cetăţenii europeni în România şi nu respectă drepturile lingvistice fundamentale;

10. Ljouwert. Capitală Culturală Europeană 2018. Olanda şi Marea Britanie s-au lepădat de trecutul lor colonialist (corectitudine politică). Marea Britanie şi Olanda au ratificat aceeaşi Cartă Europeană a Limbilor Regionale pe care a ratificat-o şi România. (limba galeză, respectiv frizonă). Atitudinea ostilă din România faţă de o limbă protejată de Carta Europeană a Limbilor Regionale este fără precedent în Europa.